Întărirea sistemului imunitar
Sistemul imunitar este aliatul nostru în lupta cu agenții patogeni. Păstrarea sănătății e mai importantă și mai recomandată decât tratamentele ulterioare care duc la efecte adverse sau sechele ale unor boli tratate tardiv sau incorect.
Starea sistemului imunitar se verifică prin analiza sângelui unde se urmărește raportul neutrofile/limfocite (RNL). Raportul de referință este de 3:1, adică să nu fie mai mult de 3 neutrofile la un limfocit pentru ca sistemul imunitar să nu devină prea agresiv, caz în care el începe să atace celule din organele corpului ducând la boli autoimune.
Conform ultimelor cercetări (din anul 2021) urmate de teste pe un grup de voluntari putem întări imunitatea prin următoarele metode:
- Alimentație
- Somn
- Mișcare
- Controlul stresului
Alimentația trebuie să fie cât mai diversă, cu multe legume și fructe proaspete, cereale integrale, carne albă, ouă, lactate și semințe diverse. Dintre înlocuitorii laptelui pentru cei cu alergii și intoleranțe (75% din populația globului) cel mai corect pare a fi ,,laptele" de soia. Presupunerea că mâncând fără a fi atenți la aspectul și savoarea mâncării, în timp ce privim la televizor sau la alte lucruri, mâncăm mai mult și ne îngrășăm s-a dovedit falsă.
Mai importantă este prepararea unor mâncăruri simple, proaspete și evitarea celor supra procesate. Acestea din urmă pot fi recunoscute citind eticheta pe care vom observa tot mai multe elemente adăugate: glutamat, coloranți, conservanți, aromatizanți, îndulcitori, stabilizatori etc. toate fiind produse chimice. De evitat carnea roșie și de preferat peștele și fructele de mare.
De ajutor sunt fructele și legumele bogate în vitamina C cum sunt portocalele de la care de regulă se consumă sucul dar un ardei gras roșu are de două ori mai multă vitamina C, o jumătate de ardei asigură necesarul zilnic.
Dintre suplimentele alimentare folosite ca tratament sau preventiv, din care fac parte ceapa și usturoiul, cel mai eficient s-a dovedit cel cu extract de echinaceea. Multe produse comercializate conțin însă foarte puțină substanță activă, unele chiar deloc. Doar cele controlate permanent de experți sunt garantate.
Somnul trebuie să fie de 8 ore în pat confortabil, camere bine aerisite și nu prea tare încălzite (aerul mai rece e mai dens și conține astfel mai mult oxigen). Oamenii care dorm doar 7 ore pe noapte sunt mai confuzi, mai ineficienți, mai nervoși și cu risc mai mare de îmbolnăvire. Culcatul la ore fixe ajută la crearea unui mecanism de structurare armonioasă a arhitecturii somnului, cu perioade de somn profund (alfa) și somn rapid (REM), cu mișcări rapide ale globilor oculari.
Somnul profund reface corpul fizic iar cel REM ajută creierul să se reorganizeze pentru o nouă zi, selectând și arhivând amintiri și experiențe. Se pare că cea mai potrivită oră de culcare este între 22:00 şi 23:00.
Mișcarea este obligatorie pentru o sănătate bună. Se stie că lipsa ei duce la slăbirea imunității dar activitatea fizică intensă are de asemenea efecte negative. Se recomandă deci un gen de efort moderat între cele două extreme.
Stresul este cunoscut ca dăunător sănătății și cu efect negativ asupra imunității ceea ce este fals. Un nivel moderat de stres mobilizează sistemul fizic și nervos și întărește imunitatea. Dăunător este doar stresul permanent sau care se repetă zilnic. O mică sperietură pune corpul în starea ,,luptă sau fugi" mobilizând resursele interne pentru o confruntare inclusiv cu viruși sau alți agenți patogeni. Poate fi sub forma vizionării unor filme de gen horror sau unor dușuri cu apă rece de 10 minute. Acestea duc și la scăderea în greutate ca și frigul, prin mobilizarea grăsimii brune din corp care este una benefică și se află în zona gâtului și a părții superioare a pieptului. O altă metodă ar fi consumul de ardei iute.
-//-
