Glutamina

motor pentru imunitate

   L-glutamina este aminoacidul prezent în cea mai mare cantitate în corpul uman. Este hrana (sau combustibilul) cel mai important pentru mucoasa intestinului subţire şi pentru sistemul imunitar. La fel ca aminoacidul derivat din MSM, cisteina, glutamina este esenţială pentru menţinerea nivelurilor optime ale enzimei glutation, care contribuie la detoxifiere şi la protejarea sănătăţii.

   Când cantitatea este suficient de mare -  adică atunci când vă simţiţi bine şi nu suferiţi de alergii alimentare, boala celiacă, boala Crohn, colită ulcero-necrotică sau inflamaţie cronică - glutamina poate să vindece rapid intestinul inflamat şi să menţină sănătatea mucoasei intestinale şi a sistemului imunitar. Dacă, pe de altă parte, suferiţi cronic de alergie, permeabilitate intestinală şi afecţiuni ale sistemului imunitar, înseamnă că aveţi deficienţă de glutamină şi aveţi nevoie de suplimentarea cantităţii. 

   Administrarea de glutamină are beneficii terapeutice dovedite:

1. Măreşte producţia de glutation din ficat, nodulii limfatici, mucoasa intestinală, creier şi căile respiratorii. Acest lucru îi ajută pe cei care suferă de alergii să elimine complexele imune din circulaţie.
2. Contribuie la prevenirea şi contracararea permeabilităţii intestinale, inclusiv a bolii celiace, bolii Crohn şi colitei ulcerative. 
3. Contribuie la prevenirea sângerării şi ulcerării intestinale la pacienţii care iau aspirină şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru sindroame de durere cronică provocate de alergii, cum ar fi artrita, migrenele şi fibromialgia. În Japonia pacienţii care iau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) pentru durere şi inflamaţii sunt sfătuiţi să ia 2 grame de L-glutamină cu 30 minute înainte pentru a preveni sângerarea stomacului.
4. Contribuie la prevenirea sau contracararea stării nutriţionale proaste la pacienţii cu alergii alimentare care absorb greu substanţele nutritive. 
5. Contribuie la prevenirea şi contracararea ulcerelor peptice, o afecţiune înrăutăţită de alergiile alimentare.

   Pentru a obţine cele mai bune rezultate de la glutamină, aveţi nevoie de 4 g de glutamină praf - o linguriţă cu vârf - dizolvată într-un pahar de 230 ml apă de două sau trei ori pe zi.

   👆  Am întrebat IA (ChatGPT):

   - Care ar fi primele zece alimente cele mai bogate în glutamină (L-glutamină, sau Glutation). 

    - 💭 Glutamina și glutationul sunt două substanțe diferite, cu roluri și surse alimentare distincte. Iată primele zece alimente care sunt bogate în glutamină (L-glutamină):

1. Carnea roșie: Carnea de vită, miel sau porc sunt surse excelente de glutamină.

2. Peștele: Peștii precum tonul, somonul și sardinele sunt bogați în glutamină.

3. Ouăle: Ouăle sunt o altă sursă bună de glutamină.

4. Lactatele: Laptele, iaurtul și brânza sunt surse de glutamină.

5. Leguminoasele: Fasolea, linte, mazărea și năutul conțin și ele cantități semnificative de glutamină.

6. Nuci și semințe: Migdalele, nucile, semințele de dovleac și semințele de susan sunt surse bogate de glutamină.

7. Legumele: Spanacul, varza de Bruxelles, sparanghelul și broccoliul sunt legume care conțin glutamină.

8. Tofu și alte alimente din soia: Tofu-ul, tempeh-ul și alte produse din soia sunt surse de proteine care conțin și glutamină.

9. Carnea de curcan: Carnea de curcan este o altă opțiune bogată în glutamină.

10. Suplimentele alimentare: Suplimentele de glutamină sunt disponibile sub formă de pulbere sau capsule și pot fi o modalitate de a spori aportul de glutamină în dietă.

Este important să menționăm că glutamina este un aminoacid neesențial, ceea ce înseamnă că organismul o poate produce singur. Cu toate acestea, în anumite condiții, cum ar fi perioadele de stres intens sau antrenament fizic intens, necesarul de glutamină poate crește, iar suplimentarea sau consumul de alimente bogate în glutamină poate fi util. Consultarea unui specialist în nutriție poate fi utilă pentru a determina necesitățile individuale de glutamină și modalitățile optime de a obține această substanță din dietă.

   - De ce spui că sunt diferite? În farmacie spuneau că se numeşte Glutation când am întrebat dacă au. E doar o denumire comercială probabil.

   - Înțeleg confuzia. Glutamina și glutationul sunt două substanțe diferite, dar au o legătură între ele. Iată diferențele între ele:

1. Glutamina: Este un aminoacid, una dintre moleculele fundamentale care alcătuiesc proteinele. Glutamina este considerată un aminoacid semi-esențial, deoarece organismul poate produce glutamină în mod natural, dar necesită uneori o cantitate suplimentară în perioade de stres sau efort fizic intens. Glutamina este importantă pentru funcționarea corectă a sistemului imunitar, pentru sănătatea intestinală și pentru recuperarea musculară după efort fizic.

2. Glutationul: Este un tripeptid compus din trei aminoacizi: glutamină, cisteină și glicină. Glutationul este un antioxidant puternic care ajută la neutralizarea radicalilor liberi și la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Deși glutamina este unul dintre componentele glutationului, este important să înțelegem că glutationul este o substanță mai complexă, care conține și alţi aminoacizi în afara glutaminei.

Denumirile pot varia în funcție de contextul în care sunt folosite. Glutamina și glutationul sunt termeni folosiți în mod obișnuit în contextul medical și nutrițional pentru a desemna aceste substanțe specifice. Este posibil ca în farmacii sau în industria suplimentelor să existe produse care conțin glutation și care sunt comercializate sub acest nume. În concluzie, Glutationul este o moleculă mai complexă care conține glutamină, dar nu sunt denumiri interschimbabile.

     

   - Mulţumesc nea Cioaty. Pot să-ţi spun aşa?

  - Desigur, poți să-mi spui așa dacă dorești! Dacă ai alte întrebări sau nevoie de ajutor, nu ezita să mă întrebi, prietene! 😊           

   

Hmmm... Tare, sau ce?!                  

                       -//-

 MSM

Molecula magică

MSM (metilsulfonilmetan) este un element component natural, netoxic, din plantele și animalele pe care le mâncăm, care se află, de asemenea, și în laptele matern. Această moleculă magică are o formă de sulf foarte utilizabil, al patrulea cel mai răspândit mineral din corpul uman și parte a complexului chimic de peste 150 de compuși (toate proteinele, cât și aminoacizii care conțin sulf, anticorpii, colagenul, pielea, unghiile, insulina, hormonul de creștere și cel mai puternic antioxidant, enzima glutation). Vegetarienii și persoanele care urmează un regim alimentar bogat în carbohidrați și sărac în proteine nu obțin MSM suficient. De asemenea, suprautilizarea antibioticelor poate contribui la carența de sulf, deoarece ucide bacteriile intestinale necesare pentru producerea aminoacizilor care conțin sulf.

   Corectarea deficienței este importantă deoarece MSM are mai multe avantaje dovedite:

1. Ameliorează răspunsurile alergice la alergenii alimentari și la polen. S-a dovedit că proprietatea antialergică a MSM este la fel de eficientă sau chiar mai eficientă decât medicamentele antihistaminice tradiționale.
2. Ameliorează migrenele și durerile de cap.
3. S-a demonstrat că suplimentarea zilnică a dozei ameliorează spectaculos și pe termen lung durerea provocată de artrita reumatoidă.
4. Contribuie la prevenirea și contracararea constipației la persoanele cu SII și alergie la laptele de vacă.
5. Contribuie la ameliorarea sforăitului, un simptom obișnuit al alergiilor alimentare. 
6. Acneea, acneea rozacee și alte probleme ale pielii provocate de permeabilitatea intestinală și alergiile alimentare reacționează favorabil la suplimentarea cantității de MSM.
7. Această suplimentare este utilă mai ales pentru persoanele care au dureri, rigidități și umflături provocate de alergii.

S-a demonstrat că MSM ameliorează alergiile din mai multe puncte de vedere. Se leagă la, sau acoperă mucoasa intestinului subțire, ceea ce poate contribui la calmarea inflamațiilor și la contracararea permeabilității intestinale. De asemenea, MSM furnizează bacteriile intestinale care crează aminoacizii antiinflamatori și antialergici importanți, cum ar fi metionina și cisteina. Cisteina crește producția de glutation; nivelul scăzut de glutation este asociat cu un risc ridicat al morții premature din diverse cauze.

MSM este la fel de sigur precum băutul apei, iar doza terapeutică zilnică variază de la 1 000 la 6 000 mg. Este mai eficient dacă este administrat împreună cu vitamina C. Reţineţi că MSM nu este ca aspirina sau cortizolul. O doză unică luată o singură dată nu este eficientă în ameliorarea simptomelor. Reducerea durerii, inflamaţiei şi a altor simptome alergice sunt vizibile într-un interval de la 2 până la 21 de zile.