Morcovul. Folosire și precauții

   Morcovul. Folosire și precauții

   Morcovul, Daucus carota, este una dintre cele mai preţioase legume pentru om.

   Părţi utilizate: pulpa, sucul (zeama), frunzele uscate, seminţele.

   Principalii constituenţi cunoscuţi: vitamina A (de excepţională bogăţie), B, C, provitamina A (caroten); zaharuri 3 - 7%, levuloză şi dextroză direct asimilabile; numeroase săruri minerale - fier (până la 7%), fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom: o esenţă (carotina); asparagină; daucarină.

   Proprietăţi: tonic, remineralizant, antianemic (sporeşte numărul de globule roşii şi hemoglobina), întăreşte imunitatea naturală, factor de creştere, marele prieten al intestinului (reglementator intestinal, antidiareic şi laxativ deopotrivă), antiputrid şi cicatrizant intestinal, antiputrid şi cicatrizant gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, favorizează lactaţia, vermifug, întineritor tisular şi cutanat, cicatrizant al rănilor.

   

   Indicaţii:

   Uz intern:

• Astenii
• Tulburări de creştere, demineralizare, rahitism, carii dentare.
• Anemii
• Anumite insuficienţe ale acuităţii vizuale
• Enterocolite, infecţii intestinale
• Diarei infantile şi ale adultului
• Colibaciloză
• Ulcere gastroduodenale
• Hemoragii gastrointestinale
• Constipaţie
• Afecţiuni pulmonare (TBC, bronşite cronice, astm)
• Scrofuloză
• Reumatism, gută, litiază
• Ateroscleroză
• Insuficienţe hepatobiliare
• Ictere
• Insuficienţa lactaţiei
• Dermatoze
• Paraziţi intestinali (tenie)
• Prevenirea bolilor infecţioase şi degenerative
• Prevenirea îmbătrânirii şi a ridurilor

   Uz extern:

• Plăgi, ulcere, arsuri, furuncule
• Dermatoze (eczemă, pecingine, impetigo pe faţă)
• Degerături, crăpături
• Abcese şi cancere ale sânului (tratament de ajutorare)
• Epiteliom (tratament de ajutorare)

   Mod de folosire:

   Uz intern:

• Suc de morcov: de la 50 la 500 g pe zi (la sculare şi la culcare). Un pahar de suc pe zi, pe nemâncate, ar fi un mijloc bun
• Pentru copiii mici se diluează cu apă, ca laptele.
• Pur sau cu lapte: excelent expectorant (afecţiuni pulmonare, astm, voalarea vocii).
• Contra constipaţiei: supă dintr-un kg de morcovi fierţi de două ori într-un litru de apă şi trecută prin mulineta de legume
• Diarei infantile - supă de morcovi: se curăţă 500 g de morcovi, se taie în bucăţi şi se fierb într-un litru de apă până când se înmoaie complet. Se trec prin sita de piureu. Apoi se adaugă apă clocotită până se ajunge la 1 litru şi 1/2 linguriţă cu sare marină. Se păstrează la rece. Se administrează pe parcursul a 24 de ore. Se poate repeta 2 - 3 zile. Se poate da cu biberonul, iar partea consistentă cu linguriţa. Laptele se reintroduce treptat, în 5 - 6 zile, micşorând cantitatea de morcov utilizată de la 500 g la 100 g la litrul de apă.
• Pentru sugarii cu intestine delicate, se taie laptele cu supa de morcovi preparată cu 200 g la litru. Se dă o parte din supă pentru una de lapte până la trei luni, apoi o parte supă la două părţi de lapte după această vârstă.
• Sugarilor cu diaree li se poate da suc de morcovi cruzi în locul supei de morcovi. Se va tăia cu apă sucul de morcovi aşa cum se face pentru lapte şi nu se va relua alimentaţia lactată decât după dispariţia tulburărilor intestinale (în genere, după 2 - 3 zile)
• Pentru o mai bună remineralizare a sugarilor şi a copiilor, li se va pregăti terci de cereale cu supă de frunze uscate de morcovi, foarte bogate în săruri minerale.
• Seminţe: infuzie cu o lingură la o ceaşcă de apă dată în clocot: stimulent, aperitiv, diuretic, emenagog, galactogog. La doza de 1 - 5 g, seminţele sunt carminative (expulzează gazele intestinale

   Uz extern:

• Decoct de morcovi şi aplicaţii de morcovi daţi pe răzătoare, sau cataplasme de frunze proaspete pisate, sau loţiuni din decoct de frunze proaspete: pe abcese şi cancere ale sânilor, pe plăgi recente sau atone, pe ulcere ale gambei, arsuri, furuncule, pecingini, impetigo.
• Decoct de frunze de morcovi în gargare: afte, abcese ale gurii; băi sau spălături în degerături, crăpături
• Loţiuni cu suc de morcov: pentru îngrijirea feţei şi a gâtului (ca şi cu lăptucă, roşie, castravete, fragă). Dau supleţe şi prospeţime şi se opun ravagiilor ridurilor.

               N. B.

1. Să nu se cureţe niciodată morcovii de coajă, ci să se spele de pământ şi să se perie sub jet de apă rece (pieliţa este partea cea mai savuroasă)
2. Pentru a înlesni ieşirea dinţilor la copiii mici, să li se dea un morcov crud să-l roadă
3. Acum mulţi ani, în U.R.S.S. s-a extras din morcovi o substanţă nouă: daucarina, element puternic vasodilatator, mai ales la nivelul arterelor coronare.
4. După anumiţi autori, morcovul ar conţine în plus estrogeni care permit să acţioneze asupra aparatului genital feminin (L. Binet).
5. Partizanii supelor de legume au fost totdeauna pe calea adevărului. Alături de praz, ceapă, usturoi, cimbrişor, rozmarin, nap, cuişoare, dafin, ţelină, asmăţui şi pătrunjel, folosite în aceeaşi preparare sau după reţete deosebite, morcovul şi frunzele lui uscate nu vor trebui niciodată excluse. Tonifiante, remineralizante, detoxificante, reechilibrante, supele sau ciorbele acestea, minunate decocturi vegetale, sunt călduros recomandate chiar şi obezilor sau femeilor care se tem să nu se îngraşe. Ele sunt într-adevăr, diuretice, înzestrate cu proprietăţi circulatorii. Activitatea lor se manifestă deopotrivă la nivelul glandelor endocrine.
6. Există oameni - şi printre ei unii foarte chibzuiţi - care au consideraţie pentru anumite dictoane vechi, chiar dacă par întrucâtva hermetice. Dacă ne amintim că morcovul sporeşte numărul globulelor roşii şi procentajul hemoglobinei, pe care o reînnoieşte, reîntinereşte în definitiv celulele şi ţesuturile, ca şi lichidul interstiţial, stimulează funcţiile hepatice, opunându-se gastritelor sau ulcerelor gastroduodenale, înţelegem că reprezintă un puternic factor de echilibru şi că poate să redea unora bucuria de a trăi. Cine n-a auzit spunându-se, cel puţin o dată, că  ,,morcovul face coapsele trandafirii şi oamenii amabili"? [Jean Valnet este medic francez. N.R.]
7. Este evident, în cazul acestei legume, ca şi pentru altele, că greşelile multor agricultori actuali, prin abuzul de îngrăşăminte şi mai ales de pesticide, atrag după ele livrarea de alimente care devin otrăvuri. De aceea, anumiţi membri ai Academiei de Medicină [din Franţa] s-au ridicat împotriva acestor practici, iar semnalele lor de alarmă au fost reluate de presa de mare tiraj.

            Reziduuri toxice de morcovi

   Morcovul este folosit frecvent în pediatrie, constituind alimentul exclusiv şi bine tolerat în anumite stări patologice.

   Numeroşi autori şi-au propus să afle dacă leguma aceasta nu aduce cu ea unele produse toxice, urmări ale tehnologiei agricole moderne, cum ar fi nitraţii şi nitriţii (generatoare de methemoglobină - pigment derivat din hemoglobină dar incapabil să fixeze oxigenul) sau rămăşiţe de pesticide.

   Iată rezumatul şi concluziile unei lucrări apărute în Bulletin de l'Academie de Mèdicine.

   Morcovul este utilizat pe scară largă la alimentaţia copilului sănătos sau atins de tulburări digestive. Igienistului i se pun mai multe probleme.

   1) Un conţinut prea mare de nitraţi susceptibili să se transforme în nitriţi, fie înaintea ingerării, fie după aceea, la nivelul tubului digestiv, poate duce la methemoglobinemie (prezenţa excesivă de methemoglobină în celulele roşii care se caracterizează prin cianoza pielii şi mucoaselor, prin anxietate şi prin dificultăţi în respiraţie), afecţiune pe cale de extindere. 
   Analizele noastre precizează procente foarte variabile de nitraţi care se eşalonează de la 14 mg NO/kg la 1 200 mg NO/kg, după loturile de morcovi şi, în acelaşi lot, după morcovi, indiferent dacă este vorba de leguma cumpărată cu grămada sau în săculeţi de plastic. Nu s-au observat nitriţi decât de trei ori, în săculeţ, exceptând urmele; până la 40 mg NO/kg. Conţinuturile observate în oalele mici pregătite industrial pentru alimentaţia infantilă sunt categoric mai slabe şi nu au dat în vileag nitriţi.
   Din 22 de probe preparate, găsim doar de 4 ori mai puţin de 50 mg NO/kg, ceea ce înseamnă că doar 18% corespund normelor definite pentru conţinutul de nitraţi în apa de puţ. 

   Nitriţii apar când supa este păstrată în condiţii anormale de temperatură şi de durată; de aceea trebuie folosită chiar în ziua preparării!
   Prezenţa nitraţilor apare legată de îngrăşământul azotat, organic sau mineral, căruia ar trebui să-i definim mai bine condiţiile de folosire raţională. Fără îndoială, ar fi util să precizăm procentele admisibile de nitraţi în legume
   2) Studii noi au precizat acţiunea microflorei superficiale naturale; numărul germenilor aerobi mezofili într-o supă lăsată la temperatura ambiantă se ridică în 36 de ore de la 11 la 900 de milioane la gram. Într-o pungă din plastic, după mai multe zile, s-au remarcat 81,6 mg de nitriţi la kilogram. Practica aceasta favorizează circulaţia germenilor, printre care şi dezoxidanţi de nitraţi. O dată chiar, a fost depistată o tulpină foarte toxigenă. Un studiu al condiţiilor optime de ambalare a legumelor fermentabile trebuie făcut.

   3) Un al treilea aspect priveşte reziduurile de pesticide organo-clorate. O proporţie mare de morcovi (30% în analizele noastre) conţine reziduuri dozabile de lindană, aldrină şi dieldrină*. Dozele găsite sunt în genere slabe. Pesticidele acestea se concentrează mai ales în părţile periferice ale morcovului, o curăţare a morcovului elimină cea mai mare cantitate a lor, dar este vorba de insecticide de o puternică remanenţă şi cu toxicitate ridicată, pentru care igieniştii din toate ţările manifestă din ce în ce mai multe rezerve, ajungând chiar să ceară interdicţia lor totală.
   Oricum o reglementare mai strictă se impune. Se ştie că reglementarea franceză, contrar reglementărilor anumitor ţări, se mărgineşte să impună obligaţii la nivelul tratamentelor agricole. Se impune de urgenţă stabilirea unor procente maxime admisibile pentru fiecare pesticid în alimentele puse la dispoziţia consumatorilor, ceea ce, fireşte, presupune o perfecţionare a dispozitivului de control şi mai ales a laboratoarelor.**
   Toate aceatea nu trebuie să-l determine pe medicul practician să părăsească supa de morcovi, care face atâtea servicii, ci să pornească la noi cercetări mai adâncite. În realitate, este  vorba de o problemă de mediu în toate stadiile, de la cel rural până la distribuţie şi consum.


   * lindană, aldrină, şi dieldrină. Insecticide sau pesticide. Au fost interzise în Uniunea Europeană din 2007. Câteva din cele 10 000 (zece mii) de substanţe noi create de chimişti şi cercetători peste cele existente în Tabelul lui Mendeleev. Efectul lor nu e complet cunoscut, mai ales în timp.
   ** H Gounelle & col., ,,Problème hygieniques posès par la carotte, particulièrement dans l'alimentation du jeune enfant". Bull. Acad. Nle de Mèdicine, 1971, tome 155. 
   În Franţa încă de atunci s-au luat măsuri. Dar, cum se ştie, unii ocolesc cu dezinvoltură legea...
Oare ce şanse sunt într-o ţară marcată de corupţie şi clientelism politic?