Dischinezie biliară
(fiere leneşă)
Suferinţă a căilor biliare ce se manifestă prin tulburări de tonus şi de motilitate la nivelul arborelui biliar extrahepatic, care se traduce printr-o tulburare în evacuarea bilei (sucului biliar). O bună parte din dischineziile biliare fac parte din cadrul unor tulburări dischinetice, digestive, mai complexe (bilioduodenale, instestinale, pilorice, pancreatice); altele sunt reacţii reflexe la procese inflamatorii abdominale (apendicite cronice, mezentero-epiploice, anexite) sau apar asociate ulcerului duodenal, când se manifestă cu greţuri matinale, balonări, arsuri tardive, tulburări de scaun. Un alt cadru în care survin tulburări dischinetice biliare este nevroza, cu manifestări vegetativo-viscerale. Clinic, se manifestă prin sindromul dispeptic biliar şi (sau) colică biliară. Manifestările subiective sunt: jenă dureroasă în regiunea ficatului, cu exacerbări tardive, postalimentare, senzaţie de balonare, eructaţii, greţuri, gust amar. Intoleranţa se manifestă la grăsimi, mai ales prăjite, la sosuri cu rântaşuri, după consumarea alimentelor celulozice (mazăre, bob, fasole, linte, varză, praz, morcov crud). Durerea se manifestă şi sub formă de colică biliară, la nivelul vezicii biliare, cu iradiere obişnuită pe sub rebordul costal drept, până spre coloana vertebrală şi în sus, în regiunea inter-scapulo-vertebrală dreaptă. Dischineziile biliare pot fi hiper sau hipotone. Se indică: regim dietetic, sucuri, ceaiuri, electroterapie, acupunctură, presopunctură, tratament balneoclimateric, ape minerale îmbuteliate.
Regim dietetic. Va fi complet, cantitativ şi calitativ, cu mese mici, frecvente, câte 4 - 5 pe zi, cu alimente cu acţiune colecist0kinetică şi coleretică.
Alimente permise: lapte smântânit, cafea cu lapte de orz sau cicoare, lapte bătut, iaurt, brânzeturi nefermentate, brânză de vacă, urdă, unt puţin, albuş de ou, biscuiţi, pâine albă, supe de legume, supe fără grăsime, făinoase (griş, orez, macaroane, tapioca, fulgi de ovăz, fidea, arpacaş, tăiţei, făină pentru sos dietetic), legume verzi gătite cu unt sau untdelemn, fasole verde, mazăre verde, cartofi, morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, vinete, zeamă de roşii (în supe sau sos fără rântaş). Carne de pasăre fiartă sau la grătar, viţel miel, peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv, biban, mreană, calcan, guvizi), şuncă slabă, prăjituri uscate, tarte cu fructe sau marmeladă, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepene, zmeură), compoturi, gelatină de fructe, dulceţuri, marmeladă, miere de albine, apă naturală, limonadă de lămâie sau portocale.
A) Dischinezia hipertonă
Ceaiuri
- Coada şoricelului [Achillea milefolium L.]. Este antispastic biliar, analgezic, dezinfectant, conţine substanţe antibiotice. Se bea călduţ fracţionat în 4 - 5 reprize pe zi, dintr-o infuzie, cu două linguri de flori la 5oo ml apă clocotită.
- Cimbrişor [Thymus vulgaris L.]. Este coleretic, colagog, antiseptic, antispastic. Se bea în trei reprize, în timpul unei zile, dintr-o infuzie, cu 1 - 2 linguriţe de plantă mărunţită, la 250 ml apă clocotită.
- Salvie [Salvia officinalis L.]. Măreşte secreţia bilei, este antiinflamator, antiseptic, sedativ uşor. Se beau două căni pe zi, dintr-o infuzie, cu o linguriţă de frunze, la 100 ml apă în clocot.
- Rostopască [Chelidonium majus L.]. Are acţiune antiseptică, de tip papaverinic, coleretică, sedativă. Se beau două căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de frunze, la 2oo ml apă.
- Izma [Mentha piperita L.]. Calmează durerile biliare. Se beau trei căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă, la 200 ml apă în clocot.
B) Dischinezia hipotonă şi atonă
Suc de ridiche neagră cu miere. Se aleg ridichile, se curăţă, se spală, se dau pe răzătoare şi apoi prin maşina de tocat (de două ori) şi se storc, pentru a obţine sucul. Într-un vas emailat se amestecă sucul cu o jumătate de pahar de miere. Se iau 3 - 6 linguri pe zi, între mese, pînă la completa ameliorare. Favorizează evacuarea bilei.
Suc diluat de ridiche neagră. Diluarea se face cu apă, în proporţie de 1:1. Se bea în prima zi 100 ml de lichid, cantitatea mărindu-se treptat, zilnic, în aşa fel încât, după 6 - 8 săptămâni să se ajungă până la 4oo ml de suc pe zi. Lichidul se bea seara la culcare. Produce intensificarea eliminării fierei.
Ceaiuri
Cicoare [Cycorium intybus L.]. În dischinezia atonă. Este colagog, coleretic, laxativ. Stimulează funcţiile hepatice şi se foloseşte mai ales în dischinezii cu constipaţii. Se bea călduţ în trei reprize, înaintea meselor principale, dintr-un decoct, cu două linguriţe de rădăcină mărunţită, la 200 ml apă.
Gălbenele [Calendula officinalis L.]. Este antiinflamator, sedativ, colagog, coleretic. Se bea fracţionat în timpul unei zile, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie cu două linguriţe de flori la 300 ml apă clocotită.
Ţintaură [Centaurium erythraea Ruf.] [C. umbellatum Gibb]. Măreşte contracţia vezicii biliare, scade febra. Se bea câte 1/3 din cantitate, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie cu o linguriţă de plantă la 250 ml apă clocotită.
Unguraş [Marrubium vulgare]. Măreşte contracţia vezicii biliare, colagog. Se beau trei căni pe zi, pe stomacul gol, dintr-o infuzie cu o linguriţă de plantă la 200 ml apă în clocot.
Iarbă mare [Inula helenium L.] Este colagog, excită vezicula biliară. Se iau 3 - 4 linguri pe zi, dintr-un decoct din 20 g rădăcină la 200 ml apă rece care se fierbe 15 - 20 de minute.
Volbură [Convolvulus arvensis L.]. Măreşte contracţia vezicii biliare, are efect purgativ. Se foloseşte în dischinezii cu constipaţii. Infuzie cu două linguriţe la cană care se bea dimineaţa pe stomacul gol; sau o lingură de pulbere amestecată cu două linguri de miere, care se ia dimineaţa pe stomacul gol. Se prepară şi tinctură (20 g macerat 10 zile în 100 ml alcool). Se iau două linguri pe zi îndulcite cu miere, prima lingură dimineaţa pe stomacul gol.
Coajă de cruşin [Cortex Frangulae]. Se foloseşte în cazul în care insuficienţa secreţiei biliare provoacă constipaţie. Se prepară un decoct, cu o lingură la cană, care se bea seara la culcare; sau pulbere, câte un vârf de cuţit de 2 - 3 ori pe zi.
Levănţică [Lavandula angustifolia Mill.]. Este antispasmodic, colagog, calmant, antiseptic. Se beau două ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu 1 - 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită.
Electroterapie
Solux, cu filtru albastru pe abdomenul superior, 10 minute; zilnic o şedinţă; 10 - 15 şedinţe pe serie.
Magnetodiaflux, doze continui, 50 Hz= două minute. 100 Hz = două minute, cu două bobine cerc, cervical şi lombar şi cu o bobină mică, cu sudul pe creştet şi alta mică cu sudul pe hipocondrul drept; zilnic o şedinţă; total 15 şedinţe pe serie. Se poate repeta după 6 săptămâni
Interferenţiali. Două plăci dorsale, una pe epigastru şi alta pe regiunea veziculară. Frecvenţă lentă, intensitate mijlocie, 10 - 20 - 30 minute; la două zile o şedinţă; total 10 şedinţe pe serie.
Presopunctura
Se va masa zona sensibilă de pe talpa dreaptă care se află la 2 - 3 cm sub degetele 4 şi 5 ale piciorului, timp de 5 - 10 minute; 1 - 2 şedinţe pe zi; total 10 şedinţe.
Acupunctura
Punctele cheie folosite sunt: SP4, VS6; pentru ambele forme ale dischineziei se folosesc punctele F3, F14, S36
Tratament balneoclimateric
Se recomandă apele minerale slab concentrate, coleretice sau colecistokinetice, administrate calde, în staţiunile balneare: Olăneşti, Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Sîngeorz-Băi, Slănic Moldova, Tuşnad, Borsec, Buziaş şi Vatra Dornei. Se mai recomandă şi aplele minerale din localităţi balneare ca: Bálványos, Ozunca Băi (jud. Covasna), Jigodin, Odorheiul Secuiesc, Remetea (jud. Harghita), Bughia de Sus (jud. Argeş), Brîncei (jud. Vaslui), Fişici (jud. Buzău), Homorod (jud. Braşov), Strunga (jud. Iaşi).
Ape minerale îmbuteliate: Borsec, Buziaş, Sîngeorz, Slănic Moldova, Vatra Dornei. Să nu fie mai vechi de trei luni. Se beau înainte de mese, înghiţitură cu înghiţitură, la domiciliu, încălzite la 20 - 30°C, de două ori pe zi. Se începe cu 100 ml, apoi 200 şi 300 ml, după care se va sta culcat pe partea dreaptă 20 - 30 minute.
-//-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu